Balul Bobocilor 2016
În ziua de 18 noiembrie, 2016, la IPLT "Principesa Natalia Dadiani", s-au numărat iarăși bobocii. Cele trei clase de elevi care au pășit în treapta liceală și deja au depus efort mai mult de două luni în calitate de liceeni, s-au pregătit cu multă sârguință pentru sărbătoarea lor, sărbătoarea bobocilor. Au pregătit dansuri , scenete, poezii și desigur au depus multă dragoste și muncă ca pentru final să creeze o adevărată sărbătoare. În acest an, fiecare clasă și-au prezentat clasa reieșind dintr-un continent. Clasa X-a "A"– Asia, clasa X-a "B" – Africa şi clasa X-a "C" – Europa. Clasa a X-a "A", pe lângă ţara pe care a avut de o prezentat şi-a luat drept laitmotiv și povestea ”Alladin” iar echipa lor se chema ”Raghba” – din arabă ”Dorința”.
Bobocii clasei a X-a "B" ne-au impresionat cu o întreagă filozofie africană. Aceștia au creat un trib ”DABE XB” şi ne+au demonstrate diverse tradiţii şi melodii africane.
Şi doar clasa a X-a "C" a intrat în scenă mai simplu dar totodată atât de original, blugi și maiouri albe, deoarece aveau menirea de a ne demonstra Europa şi-a luat denumirea ”Generația în blugi”, cee ce este, de fapt, foarte caracteristic tinerilor de pe acest continent.
Concursul a fost început cu defilarea bobocilor pe scena.
Dupa defilare aceştia au venit să-şi prezinte proba “Salutul”, urmată de proba Capitanilor, cea a diriginţilor și mai apoi cu “Tema pentru acasă”. Pentru probele de dramatizare elevii au pregătit cele mai interesante scenete care au avut menirea să prezinte clasele care au pășit pe-o treaptă nouă de învățământ – învățământul liceal într-o manieră cît mai originală.
Clasa a X-a "A" şi-au pregătit probele “Tema pentru acasă” şi “Salutul” sub formă de poveste a lui Alladin. Prin sceneta lor au atins tema reîncarnării și filozofia asiatică, dar totodată au atins şi subiectul vieții școlare cu toate frumusețile ei.
Clasa a X-a "B" a fascinat publicul cu recuzita, costumele și scenariul bine pus la punct în stil african. Elevii au intrat foarte bine în rol și au creat o atmosferă înfricoșătoare și feerică, inspirată din modul de viaţă a unui trib din Africa, cu toate ritualurile și întâmplările dramatice de acolo.
Clasa a X-a "C" a uimi publicult cu un dans minunat și cu o prezentare a “Generației în blugi”, specific ţărilor europene, dar și cu reprezentarea unei zile deloc ușoare de la palatal Reginei Angliei.
După ce bobocii ne-au prezentat scenetele pregătite cu mult effort, capitanii echipelor şi-au demonstrat ingeniozitatea și operativitatea de a gândi, astfel acumulînd puncta în plus pentru echipele sale.
Au urmat și proba ”Gâsculițe mame” unde scumpele diriginte și-au susținut elevii. Doamna Iulia Baerle – diriginta a clasei X-a “A” ne-a prezentat culorile curcubeului prin reacții chimice, recitându-le o poezie uimitoare elevilor săi prin care i-a încurajat și i-a felicitate cu pășirea în treapta liceală. Şi Doamna Oleasea Dubiță, diriginta clasei a X-a “B” care a intrat extrem de bine în rol, aceasta a îndrumat membrii tribului, le-a dat sfaturi și le-a urat succese în noua treaptă de învățământ. La fel a făcut și Tatiana Gutium, diriginta clasi a X-a “C” care a venit cu sfaturi utile şi un cuvînt de felicitare pentru boboceii săi.
S-a mai prezentat și proba „Publicitate clasei mele”, unde toate clasele au impresionat prin abilitățile de informaticieni și regizori, deoarece au prezentat câte un filmuleţ video extraordinar.
La încheierea seratei, toţi bobocii şi-au spus solemn jurământul, citit de Doamna Liliana Panfilov, director adjunct, în care au promis să fie cei mai cuminţi, cei mai străduitori, deștepți și bravi elevi ai instituției.
Câștigătorii balului au fost elevii clasei X-a ”A”, care au acumulat 14 puncte. Elevii claselor X-a ”B” și X-a ”C” au acumulat câte 8 puncte fiecare şi, deci, s+au clasat pe locul II. Dar ce mai contează rezultatele când oameni dragi și frumoși sunt în toate cele trei clase?.. Eu una știu, că până șa urmă tot prietenia are de câștigat!
După bal, în incinta liceului, a fost organizată o discoteca la care toţi au dansat până la epuizare.
Balul Bobocilor reprezintă o sărbătoare simbolică, care face o incursiune tinerilor liceeni într-o etapă nouă de școlar, în ulrima etapă. Prin acest eveniment, colectivele claselor se unesc, îşi descoperă talente noi și de ce nu tinerii liceeni se mai şi distrează puțin după câteva luni de muncă asiduă. Acest bal a dat de înțeles tuturor că elevii claselor a X-a sunt gata de noi provocări în viață pe care urmează să le înfrunte.
"Poveste de Crăciun pentru omul drag şi bun"
Spectacol de zile mari au reuşit să preznte micii actori ai liceului nostru la centul cultural "Ginta latină" în preajma sărbătorilor de Crăciun. În cadrul spectacolului "Poveste de Crăciun pentru omul drag şi bun" au reuşit să se încadreze aproximativ 200 de elevi ai claselor cu profil Teatru şi Coregrafie. Protogoniştii spectacolului, profesorii T. Băcescu, N. Topor şi regiyorul L. Panfilov au avut parte de susţinerea atît a diriginţii claselor primare A. Florea, C. Jechiu, E. Ţiganu, A. Bălănel , N. Goldur, cît şi de cea a părinţilor copiilor, care au făcut tot posibilul ca acest spectacol să fie o adevărată poveste.
"Momentele de neuitat ale acestui spectacol au fost remarcate în interviul televiziunii Jurnal TV Spectacol de Crăciun jucat de copii. Peste 200 de copii cu profil coregrafic şi teatral de la liceul "Dadiani" au luat locul actorilor de pe scena teatrului Ginta Latină. Micuţii au dat un spectacol de Crăciun pentru semenii lor în care şi-au demonstrat toate aptitudinile artistice. "
accesînd link-ul, puteţi revedea acest eveniment cu adevărat remarcabil pentru elevii şi părinţii instituţiei noastre.
http://jurnaltv.md/ro/news/2015/12/23/spectacol-de-craciun-jucat-de-copii-10180983/
Spectacol de zile mari au reuşit să preznte micii actori ai liceului nostru la centul cultural "Ginta latină" în preajma sărbătorilor de Crăciun. În cadrul spectacolului "Poveste de Crăciun pentru omul drag şi bun" au reuşit să se încadreze aproximativ 200 de elevi ai claselor cu profil Teatru şi Coregrafie. Protogoniştii spectacolului, profesorii T. Băcescu, N. Topor şi regiyorul L. Panfilov au avut parte de susţinerea atît a diriginţii claselor primare A. Florea, C. Jechiu, E. Ţiganu, A. Bălănel , N. Goldur, cît şi de cea a părinţilor copiilor, care au făcut tot posibilul ca acest spectacol să fie o adevărată poveste.
"Momentele de neuitat ale acestui spectacol au fost remarcate în interviul televiziunii Jurnal TV Spectacol de Crăciun jucat de copii. Peste 200 de copii cu profil coregrafic şi teatral de la liceul "Dadiani" au luat locul actorilor de pe scena teatrului Ginta Latină. Micuţii au dat un spectacol de Crăciun pentru semenii lor în care şi-au demonstrat toate aptitudinile artistice. "
accesînd link-ul, puteţi revedea acest eveniment cu adevărat remarcabil pentru elevii şi părinţii instituţiei noastre.
http://jurnaltv.md/ro/news/2015/12/23/spectacol-de-craciun-jucat-de-copii-10180983/
”Miss-Mărțișor – 2015”
Victor Hugo spunea: „primăvara este pentru suflet un surîs al infinitului”. În splendoarea și inocența acestui surîs, care ne poartă într-o lume de vise și speranțe, miercuri, 18 martie 2015, asemeni unor raze de soare peste irișii de rouă, elevii claselor a III-a, curioși și entuziasmați au deschis larg ușile la Casa Mare a IPLT ”Pricipesa Natalia Dadiani”, pentru a primi mult așteptata primăvară.
Cu pasiune și freamăt stingher, în această zi au urcat în scenă 8 domnițe pentru a împărtăși frumusețe, eleganță și stil în cadrul concursului de parteneriat, organizat și desfășurat sub egida dirigintei clasei a III-a”D”- doamna Devder Daniela. Fetele au beneficiat de emoții pozitive, aplauze, diplome, nominații potrivite și cadouri.
Astfel , mult rîvnitul titlu de ”Miss Mărțișor” l-a obținut eleva clasei a III-a ”D” – Cațer Mariana, Josan Cristina, din aceeași clasă, a devenit ”Miss Frumusețe”, cu titlul de ”Miss Simpatia Publicului” s-a desemnat Craciun Riana-Gabriela, eleva clasei a III-a”A”, ”Miss Inteligență” i-a revenit Andreei Moldovanu din clasa a III-a”A”. ,,Miss Eleganță” a fost desemnată Iurco Alexandra, eleva clasei a III-a ”C”; Ciobanu Vladislava din clasa a III-a”B” a primit titlul de ”Miss Talent”. Prin gingășie a cucerit Țimbalistru Elena din clasa a III-a”C” cu nominația de ”Miss Gingășie”, iar Carolina Buștiuc din clasa a III-a ”B” s-a dovedit a fi cea mai dibace participantă , fiind nominalizată respectiv cu titlul de ”Miss Dibăcie”.
Activitatea se plasează pe cele mai înalte trepte apreciative, datorită creativității pedagogice, insistenței și perseverenței doamnei Devder în conlucrare cu diriginţii claselor a III-a”A” – Cernega Tatiana, a III-a ”B”- Bușila Ina și a III-a ”C” – Cobzac Natalia care merită sincere și calde mulțumiri pentru munca depusă. Pe lîngă cele două fete selectate de la clasă, pentru participare în concurs, fiecare învățător și-a delegat suporterii cu numere artistice distractive, care au colorat timpul rezervat juriului, pentru luarea deciziilor. Ei au navigat prin spectrul larg al artei cu cîntece, poezii, dansuri și înscenări. Poveștile modernizate ale clasei a III-a”D” au dat o notă de umor plăcut concursului. Poezia clasea III-a ” C ”i-a îndemnat pe toți să mediteze la ceea ce face o mama pentru copiii săi. Clasa a III-a”A „ au mîngîiat auzul cu farmecul a două piese muzicale, iar clasa a ” B ” a transpus spectatorii în minunata lume a dansului.
Mulțumiri speciale au meritat doamna Toma Nina, conducător musical al ansamblului vocal ”Smile Art” și domnului Vitalie Popescu, professor de educație muzicală.
Echipa de jurizare, în componența căreia a intrat dna Liliana Pnafilov, dna Panaghiu Aurelia, dna. Zugrav Marina și tînărul interpret Oliver Prado, a dat dovadă de rapiditate și obiectivitate.
Invitatul special al concursului – Oliver Prado, laureat al concursurilor republicane și internationale, a bucurat publicul cu minunatele sale piese muzicale.
Primăvara este anotimpul cînd se venerează începutul, viața, femeia. Concursurile de frumusețe sunt cele mai emoționante, dar și cele mai potrivite pentru a aminti lumii înregi că frumusețea, gingășia, eleganța și inteligența stau la baza tuturor începuturilor.
Ana Lașcu, părinte, clasa a III-a ,,D”, profesor la LTPR ,, M. Marinciuc”
Victor Hugo spunea: „primăvara este pentru suflet un surîs al infinitului”. În splendoarea și inocența acestui surîs, care ne poartă într-o lume de vise și speranțe, miercuri, 18 martie 2015, asemeni unor raze de soare peste irișii de rouă, elevii claselor a III-a, curioși și entuziasmați au deschis larg ușile la Casa Mare a IPLT ”Pricipesa Natalia Dadiani”, pentru a primi mult așteptata primăvară.
Cu pasiune și freamăt stingher, în această zi au urcat în scenă 8 domnițe pentru a împărtăși frumusețe, eleganță și stil în cadrul concursului de parteneriat, organizat și desfășurat sub egida dirigintei clasei a III-a”D”- doamna Devder Daniela. Fetele au beneficiat de emoții pozitive, aplauze, diplome, nominații potrivite și cadouri.
Astfel , mult rîvnitul titlu de ”Miss Mărțișor” l-a obținut eleva clasei a III-a ”D” – Cațer Mariana, Josan Cristina, din aceeași clasă, a devenit ”Miss Frumusețe”, cu titlul de ”Miss Simpatia Publicului” s-a desemnat Craciun Riana-Gabriela, eleva clasei a III-a”A”, ”Miss Inteligență” i-a revenit Andreei Moldovanu din clasa a III-a”A”. ,,Miss Eleganță” a fost desemnată Iurco Alexandra, eleva clasei a III-a ”C”; Ciobanu Vladislava din clasa a III-a”B” a primit titlul de ”Miss Talent”. Prin gingășie a cucerit Țimbalistru Elena din clasa a III-a”C” cu nominația de ”Miss Gingășie”, iar Carolina Buștiuc din clasa a III-a ”B” s-a dovedit a fi cea mai dibace participantă , fiind nominalizată respectiv cu titlul de ”Miss Dibăcie”.
Activitatea se plasează pe cele mai înalte trepte apreciative, datorită creativității pedagogice, insistenței și perseverenței doamnei Devder în conlucrare cu diriginţii claselor a III-a”A” – Cernega Tatiana, a III-a ”B”- Bușila Ina și a III-a ”C” – Cobzac Natalia care merită sincere și calde mulțumiri pentru munca depusă. Pe lîngă cele două fete selectate de la clasă, pentru participare în concurs, fiecare învățător și-a delegat suporterii cu numere artistice distractive, care au colorat timpul rezervat juriului, pentru luarea deciziilor. Ei au navigat prin spectrul larg al artei cu cîntece, poezii, dansuri și înscenări. Poveștile modernizate ale clasei a III-a”D” au dat o notă de umor plăcut concursului. Poezia clasea III-a ” C ”i-a îndemnat pe toți să mediteze la ceea ce face o mama pentru copiii săi. Clasa a III-a”A „ au mîngîiat auzul cu farmecul a două piese muzicale, iar clasa a ” B ” a transpus spectatorii în minunata lume a dansului.
Mulțumiri speciale au meritat doamna Toma Nina, conducător musical al ansamblului vocal ”Smile Art” și domnului Vitalie Popescu, professor de educație muzicală.
Echipa de jurizare, în componența căreia a intrat dna Liliana Pnafilov, dna Panaghiu Aurelia, dna. Zugrav Marina și tînărul interpret Oliver Prado, a dat dovadă de rapiditate și obiectivitate.
Invitatul special al concursului – Oliver Prado, laureat al concursurilor republicane și internationale, a bucurat publicul cu minunatele sale piese muzicale.
Primăvara este anotimpul cînd se venerează începutul, viața, femeia. Concursurile de frumusețe sunt cele mai emoționante, dar și cele mai potrivite pentru a aminti lumii înregi că frumusețea, gingășia, eleganța și inteligența stau la baza tuturor începuturilor.
Ana Lașcu, părinte, clasa a III-a ,,D”, profesor la LTPR ,, M. Marinciuc”
CU DRAG DE DRAGOBETE
DRAGOBETELE SĂRUTĂ FETELE... Cam aşa ar fi trebuit să înceapă ziua de 24 ferbruarie. O zi spectaculoasă plină de zâmbete,cuvinte frumoase, ochi îndrăgostiţi şi inimi zvăpăiate Această sărbătoare tradiţională românească vesteşte, de fapt sosirea primăverii şi se numeşte în popor „cap de primăvară”. Acest erou mitic, fiul Babei Dochia, Dragobete, semnifică unificarea inimilor celor îndrăgostiţi, trezirea la viaţă şi renaşterea naturii. . În liceul nostru, dragostea a fost slăvită nu doar ca semnificaţie a cuplurilor îndrăgostite ci ca manifestare a prieteniei, respectului unul faţă de altul, a bunăvoinţei şi bucuriei de a trăi în armonie unul cu celălalt. Dacă ar fi să descriu întreaga zi mi-ar trebui ceva pagini, însă vreau acum să mulţumesc acelor mici cupidoni care au fost cei mai descurcăreti şi bravi în toate cele ce au executat. Dis-de-dimineaţă profesorii şi elevii au găsit pe uşa sălilor de clasă cîte o felicitare originală, executată în prealabil de membrii CAE. Pe parcursul a cîteva zile elevii au avut ocazia să pună felicitări tematice în „Poşta Dragobetelor”, cutiuţă magică în care s-au cumulat toate adresările de felicitare personale pentru colegi şi colege. Am menţionat că au fost „mesageri ai Dragobetelor”, cei care astăzi au distribuit felicitările către destinatari. La acest capitol aceştia primesc cu toţii nota „zece”, căci şi-au îndeplinit pe deplin misiunea, dusă pînă la sfîrşit cu brio. La finele zilei a fost realizat un clasament, care a stabilit că cele mai multe felicitări le-au primit astăzi Echim Evelina, din clasa a VI-D, Crîşmari Luchiana, din clasa 9-A şi Boboc Sandu din clasa a 9-C, iar eleva clasei a 5-D, Marcu Andrea, a fost remarcată drept cea mai colegială şi darnică, aceasta transmiţînd colegilor săi de clasă cele mai multe felicitări. Bravo şi celor care au reuşit să ne facă pauzele mai vesele, timp în care răsuna muzică românească , de calitate, pe holul liceului, ceea ce ne-a făcut să ne simţim cu adevărat la sărbătoare, plini de voie bună, cauzată de muzică aleasă, astfel ridicîndu-ne dispoziţia la maxim tuturor.
Aduc mulţumiri tuturor celor care au făcut parte din echipa noastră mare şi am organizat aşa o sărbătoare frumoasă, sărbătoare care la sigur va fi o filă ce se va păstra în catalogul amintirilor liceenilor mulţi ani la rând.
BRAVO DRAGI CONSILIERI ŞI COLEGI !!!
Cu respect, Samson Nicoleta, elevă în clasa 10-C, preşedinte CAE
DRAGOBETELE SĂRUTĂ FETELE... Cam aşa ar fi trebuit să înceapă ziua de 24 ferbruarie. O zi spectaculoasă plină de zâmbete,cuvinte frumoase, ochi îndrăgostiţi şi inimi zvăpăiate Această sărbătoare tradiţională românească vesteşte, de fapt sosirea primăverii şi se numeşte în popor „cap de primăvară”. Acest erou mitic, fiul Babei Dochia, Dragobete, semnifică unificarea inimilor celor îndrăgostiţi, trezirea la viaţă şi renaşterea naturii. . În liceul nostru, dragostea a fost slăvită nu doar ca semnificaţie a cuplurilor îndrăgostite ci ca manifestare a prieteniei, respectului unul faţă de altul, a bunăvoinţei şi bucuriei de a trăi în armonie unul cu celălalt. Dacă ar fi să descriu întreaga zi mi-ar trebui ceva pagini, însă vreau acum să mulţumesc acelor mici cupidoni care au fost cei mai descurcăreti şi bravi în toate cele ce au executat. Dis-de-dimineaţă profesorii şi elevii au găsit pe uşa sălilor de clasă cîte o felicitare originală, executată în prealabil de membrii CAE. Pe parcursul a cîteva zile elevii au avut ocazia să pună felicitări tematice în „Poşta Dragobetelor”, cutiuţă magică în care s-au cumulat toate adresările de felicitare personale pentru colegi şi colege. Am menţionat că au fost „mesageri ai Dragobetelor”, cei care astăzi au distribuit felicitările către destinatari. La acest capitol aceştia primesc cu toţii nota „zece”, căci şi-au îndeplinit pe deplin misiunea, dusă pînă la sfîrşit cu brio. La finele zilei a fost realizat un clasament, care a stabilit că cele mai multe felicitări le-au primit astăzi Echim Evelina, din clasa a VI-D, Crîşmari Luchiana, din clasa 9-A şi Boboc Sandu din clasa a 9-C, iar eleva clasei a 5-D, Marcu Andrea, a fost remarcată drept cea mai colegială şi darnică, aceasta transmiţînd colegilor săi de clasă cele mai multe felicitări. Bravo şi celor care au reuşit să ne facă pauzele mai vesele, timp în care răsuna muzică românească , de calitate, pe holul liceului, ceea ce ne-a făcut să ne simţim cu adevărat la sărbătoare, plini de voie bună, cauzată de muzică aleasă, astfel ridicîndu-ne dispoziţia la maxim tuturor.
Aduc mulţumiri tuturor celor care au făcut parte din echipa noastră mare şi am organizat aşa o sărbătoare frumoasă, sărbătoare care la sigur va fi o filă ce se va păstra în catalogul amintirilor liceenilor mulţi ani la rând.
BRAVO DRAGI CONSILIERI ŞI COLEGI !!!
Cu respect, Samson Nicoleta, elevă în clasa 10-C, preşedinte CAE
O vizită la Jurnal-TV
Pe data de 14 octombrie 2014, elevii Liceului Teoretic Principesa Natalia Dadiani au avut ocazia de a vizita trustul Jurnal.Tv, unde au avut parte de o excursie de neuitat şi au aflat istoria apariţiei ziarului săptămânal “Jurnal de Chişinău” şi canalului televizat Jurnal.Tv . De asemenea, elevii au fost martorii înregistrării emisiunii “Acasa devreme” , şi au vizitat studioul emisiunii “Veranda”.
Întrebaţi fiind care este emisiunea lor preferată, difuzată la Jurval.tv, elevii au menţionat “Ora de ras”, “Veranda”, şi emisiunea lui Anatol Melnic de la Jurnal.Fm. Elevii au fost sfătuiţi să urmărească ştirile, pentru a fi la curent cu situaţia în ţară şi în lume, şi să atragă atenţia la evenimentele care ne marchează societatea. În urma acestei vizite, am fost capabili să înţelegem că munca unui jurnalist este foarte complicată şi necesită mult efort. Uneori pentru a transmite o noutate contează secundele, iar până a ajunge la adevăr trebuie să urmăreşti o mulţime de detalii. Mai este şi problema că adevărul nu îi aranjează pe toți, de aceea jurnaliştii îşi riscă de fiecare dată viitorul şi meseria.
Un mare beneficiu pentru elevi, a fost ceea că în timpul vizitei au reuşit să vadă atmosferă de lucru pozitivă, şi o dorinţă arzătoare de muncă. Dacă toţi ne-am ataşa astfel faţă de ceea ce facem, poate că şi viaţa ne-ar părea mai frumoasă.
Baerle Natalia, Cl X A
Săptămâna Chimiei
Incompetența în domeniul Chimiei
Ce este defapt chimia. Am stat și am cugetat mult asupra acestei întrebări și după aia mi-am dat seama. Mi-am dat seama că chimia este tot ce ne înconjoară, că în fine chimia chiar suntem noi. Chimia ca și orice altă știință are anumite reguli. Aceste reguli necesită o atașare foarte serioasă, deoarece fiecare greșeală și fiecare regulă încălcată cât de mică și neimportantă nu ar fi asta poate duce la consecințe grave, chiar devastatoare. Dacă avem dorința să facem ceva care implică folosirea reacțiilor și elementelor chimice trebuie să fim foarte precauți și în primul rând să avem cunoștințele necesare în domeniul dat. Și în așa cazuri nu sunt deajuns doar cunoștințele de bază, în chimie tot este într-o strânsă legătură. Lipsa de informație și precauție poate duce la catastrofe naturale și umane. Cum ar fi: Poluarea atmosferică, poluarea solului, poluarea aerului, poluarea apei. Oamenii/Întreprinderile care poluează aerul cu fumul uzinelor/mașinilor deteriorate. Cei care aruncă în apă gunoaie și își spală mașinile în ea. Sau cei care îngroapă în pământ gunoiul și deșeurile nici nu se gândesc că în realitate ei își îngroapă planeta. În concluzie pot spune că lipsa de informare ne ucide pe noi și pe cei din jurul nostru. Nu trebuie să ezităm să învățăm ceva nou, totul în viață este de folos.
Cantea Ion, Cl X C
Cantea Ion, Cl X C
Expoziția obiectelor reciclate
Expoziţia obiectelor din deşeuri organizată în holul liceului pe data de 17 octombrie, a atras atenţia elevilor de toate vârstele, care şi-au prezentat lucrările personale , realizate din materiale la mâna a doua. Elevii au avut ocazia de a-şi demonstra abilităţile de inventatori, dar şi au participat la curăţarea mediului înconjurător, dăruindu-le deşeurilor o a doua viaţă. Scopul acestei expoziţii a fost de a prezenta importanţa reciclării, problema gunoiului fiind una de top atât în Republica Moldova, cât şi în întreaga lume. Participanţii acestui proiect, au dat dovadă de ingeniozitate, creativitate, şi interes pentru mediul înconjurător, reuşind să confecţioneze din deşeuri: suporturi pentru pixuri, coşuri, jucării, rame pentru fotografii, şi chiar haine. Expoziţia dată a fost organizată în cadrul săptămânei chimiei, la iniţiativa Doamnei Iulia Baerle.
Baerle Natalia, Cl X A
Chimia în bucătărie
Pe 17 octombrie, în cadrul săptămânii chimiei, s-a desfășurat activitatea extrașcolară cu genericul ”Chimia în bucătărie”, unde au participat elevii claselor liceale. Sarcina elevilor a fost să demonstreze un experiment din substanțe și materiale, care pot fi întâlnite în bucătărie sau în uzul casnic. Elevii au prezentat diverse experimente captivante, cu substanțe ce-ți stau la îndemână. Participanții au avut la dispoziție câteva săptămâni. Unele experimente fiind realizate de către o persoană, altele în grup, factor care i-a unit și i-a motivat să lucreze în echipă. Ei au prezentat experimente, care îți pot fi de folos chiar în viața de zi cu zi. Desigur, toți au respectat regulile de securitate, coordonatorul fiind profesoara de chimie, Baerle Iulia, gradul didactic I.
Savin Efim, Cl X A
Savin Efim, Cl X A
BOSTANIADA 2014
Pe data de 28 septembrie în Lozova a avut loc a III ediție a festivalului Etno-Gastronomic Bostaniada. Festivalul are drept scop promovarea agriculturii rurale și susținerea agricultorilor din Republica Moldova.Aici muzica bună și mâncarea tradițională au fost principalele atracții a vizitatorilor. La festival au predominat culorile tomnatice, creând o atmosferă plăcută. Vizitatorii au putut admira o expoziții minunată de bostani, unul mai frumos decât altul, precum și alte lucruri create de meșterii populari din țară: lucrări în lemn, ii împodobite cu broderii tradiționale, brățări, diferite accesorii și multe alte lucruri pe care participanții la festival le-au putut admira și procura chiar din standuri.
La eveniment au participat cei mai iscusiți meșteri în ”arta bostănăriei”, adică a meșterilor ce au încrustat în bostani diferite figuri și făpturi haioase. Ion Ciocan, unul dintre organizatorii festivalului, pășea mândru, prin „valea târgului”, încoronat cu o coroană din bostan. Aceasta a fost înmânată regelui Festivalului, celui care a crescut și a adus la Lozova cel mai mare bostan – unul de 115 kg. Întrebat fiind cum a reușit să obțină astfel de rezultat, am rămas plăcut surprinși să auzim o metodă atât de simplă, dar funcționabilă: trebuie să îți iubești munca și să fii sigur că vei reuși, atunci totul este posibil.
De asemenea a fost organizat un concert pentru vizitatorii festivalului, unde au evoluat copii de la mai multe școli din țară inclusiv fanfara Liceului Teoretic ”N. Dadiani” care au și deschis „Bostaniada”. La fel au îmblânzit inimile vizitatorilor doi copilași încântători îmbrăcați în costume naționale care au interpretat imnul celei de-a treia ediție a festivalului, ”Bostănel și bostănica”.
Tot la Lozova l-am întâlnit pe ”vechiul nostru prieten” domnul Vasile Dohotaru care își instală un scaun, o umbrelă și se apucă de treabă, pictând oamenii din preajmă. Majoritatea vânzătorilor erau îmbrăcați în port național creând o atmosferă de sărbătoare.
Păsări și porci la grătar, plăcinte, sarmale, mămăligă și multe alte delicii din care puteai gusta erau prezente la Lozova. La eveniment au predominat veselia și buna dispoziție însoțită de multă voie bună
Datorită sărbătorilor de acest gen, Moldova îți promovează tradițiile și valorile artistice în țară și peste hotarele acesteia. Am văzut mai mulți turiști, din afara țării, care admirau cu multă curiozitate șirul activităților de aici și, după cum am înțeles, au venit special pentru a viziona acest festival. Mă bucur că Republica Moldova devine o țară din ce în ce mai atrăgătoare și interesantă nu doar pentru locuitorii ei, nu doar pentru poziționarea geografică – centrul Europei, ci și pentru lucrurile inedite, organizate de aceștia.
Ion Cantea, clasa X-C
Pe data de 28 septembrie în Lozova a avut loc a III ediție a festivalului Etno-Gastronomic Bostaniada. Festivalul are drept scop promovarea agriculturii rurale și susținerea agricultorilor din Republica Moldova.Aici muzica bună și mâncarea tradițională au fost principalele atracții a vizitatorilor. La festival au predominat culorile tomnatice, creând o atmosferă plăcută. Vizitatorii au putut admira o expoziții minunată de bostani, unul mai frumos decât altul, precum și alte lucruri create de meșterii populari din țară: lucrări în lemn, ii împodobite cu broderii tradiționale, brățări, diferite accesorii și multe alte lucruri pe care participanții la festival le-au putut admira și procura chiar din standuri.
La eveniment au participat cei mai iscusiți meșteri în ”arta bostănăriei”, adică a meșterilor ce au încrustat în bostani diferite figuri și făpturi haioase. Ion Ciocan, unul dintre organizatorii festivalului, pășea mândru, prin „valea târgului”, încoronat cu o coroană din bostan. Aceasta a fost înmânată regelui Festivalului, celui care a crescut și a adus la Lozova cel mai mare bostan – unul de 115 kg. Întrebat fiind cum a reușit să obțină astfel de rezultat, am rămas plăcut surprinși să auzim o metodă atât de simplă, dar funcționabilă: trebuie să îți iubești munca și să fii sigur că vei reuși, atunci totul este posibil.
De asemenea a fost organizat un concert pentru vizitatorii festivalului, unde au evoluat copii de la mai multe școli din țară inclusiv fanfara Liceului Teoretic ”N. Dadiani” care au și deschis „Bostaniada”. La fel au îmblânzit inimile vizitatorilor doi copilași încântători îmbrăcați în costume naționale care au interpretat imnul celei de-a treia ediție a festivalului, ”Bostănel și bostănica”.
Tot la Lozova l-am întâlnit pe ”vechiul nostru prieten” domnul Vasile Dohotaru care își instală un scaun, o umbrelă și se apucă de treabă, pictând oamenii din preajmă. Majoritatea vânzătorilor erau îmbrăcați în port național creând o atmosferă de sărbătoare.
Păsări și porci la grătar, plăcinte, sarmale, mămăligă și multe alte delicii din care puteai gusta erau prezente la Lozova. La eveniment au predominat veselia și buna dispoziție însoțită de multă voie bună
Datorită sărbătorilor de acest gen, Moldova îți promovează tradițiile și valorile artistice în țară și peste hotarele acesteia. Am văzut mai mulți turiști, din afara țării, care admirau cu multă curiozitate șirul activităților de aici și, după cum am înțeles, au venit special pentru a viziona acest festival. Mă bucur că Republica Moldova devine o țară din ce în ce mai atrăgătoare și interesantă nu doar pentru locuitorii ei, nu doar pentru poziționarea geografică – centrul Europei, ci și pentru lucrurile inedite, organizate de aceștia.
Ion Cantea, clasa X-C
Arta Matematicii
TVC matematic între clasele a II-a
Zilele acestea, dar mai precis, la 11 aprilie, elevii clasei a II-a „C” și a II-a „D” ne-au prezentat o activitate cu totul și cu totul specială. Cum, de ce neobișnuită?
Pentru că mai rar întîlnești o lecție de matematică, desfășurată sub formă de cîntece, teatralizări și multă voie bună. Elevii, alături de dirigintele sale, L. Dogoter și D. Devder, ne-au purtat în miraculoasa Lume a Cifrelor pe unde muzicale. La început, participanții la TVC-ul matematic și-au prezentat „Salutul”. Acesta a provocat multe aplauze ale spectatorilor, părinților și suportelor, aflați în sală, dar și în rîndul profesorilor, și a membrilor juriului. Dar cum altfel? Costumați într-o ținută specială, de sărbătoare, deîndată deosebeai cele două echipe. Prestația scenică - la fel una extraordinară, a făcut să salte, sub ritmurile muzicii, toți spectatorii! Și nu uitați – conținutul era unul tematirc, matematic, cu multe cifre și probleme, deloc ușor!
La cea de-a doua probă elevii au străduit să rezolve probleme-capcană, ceea ce le-a reușit ambelor echipe de minune!
Cea de-a treia probă a fost una de logică, unde concurenții, urmînd a parcurge un șir lung de sarcini matematice, au descoperit, în final, cuvîntul-cheie, preconizat pentru a fi vociferat. Și aici s-au decurcat bine, ce-i drept, una dintre echipe a reușit să rezolve sarcina pînă la jumătate de cale.
În ultima proba, „Tema pentru acasă”, concurenții ne-au demonstrat abilități artistice atît de mari, încît, nici nu-ți venea să crezi că aceste două clase nu sunt cu profil estetic! Scenetele ne-au provocat nu zîmbete și voie bună, ci chiar satiră, rîs pînă la lacrimi!
În final, elevii au primit Diplome de Merit, medalii de ciocolată, ca și adevărații campioni olimpici și, nu în ultimul rînd, laudele profesorilor, suporterilor, părinților și a tuturor spectatorilor sub formă de aplauze și aclamații de „Bravo”!
Bravo, elevilor claselor a II-a, pentru o lecție-model și o pildă elocventă că Matematica poate fi îndrăgită de toți copiii, o poate rezolva oricare dintre ei, necesar e noar să găsim „cheița” potrivită pentru oricare elev, ceea ce au reușit să facă învățătoarele acestora.
TVC matematic între clasele a II-a
Zilele acestea, dar mai precis, la 11 aprilie, elevii clasei a II-a „C” și a II-a „D” ne-au prezentat o activitate cu totul și cu totul specială. Cum, de ce neobișnuită?
Pentru că mai rar întîlnești o lecție de matematică, desfășurată sub formă de cîntece, teatralizări și multă voie bună. Elevii, alături de dirigintele sale, L. Dogoter și D. Devder, ne-au purtat în miraculoasa Lume a Cifrelor pe unde muzicale. La început, participanții la TVC-ul matematic și-au prezentat „Salutul”. Acesta a provocat multe aplauze ale spectatorilor, părinților și suportelor, aflați în sală, dar și în rîndul profesorilor, și a membrilor juriului. Dar cum altfel? Costumați într-o ținută specială, de sărbătoare, deîndată deosebeai cele două echipe. Prestația scenică - la fel una extraordinară, a făcut să salte, sub ritmurile muzicii, toți spectatorii! Și nu uitați – conținutul era unul tematirc, matematic, cu multe cifre și probleme, deloc ușor!
La cea de-a doua probă elevii au străduit să rezolve probleme-capcană, ceea ce le-a reușit ambelor echipe de minune!
Cea de-a treia probă a fost una de logică, unde concurenții, urmînd a parcurge un șir lung de sarcini matematice, au descoperit, în final, cuvîntul-cheie, preconizat pentru a fi vociferat. Și aici s-au decurcat bine, ce-i drept, una dintre echipe a reușit să rezolve sarcina pînă la jumătate de cale.
În ultima proba, „Tema pentru acasă”, concurenții ne-au demonstrat abilități artistice atît de mari, încît, nici nu-ți venea să crezi că aceste două clase nu sunt cu profil estetic! Scenetele ne-au provocat nu zîmbete și voie bună, ci chiar satiră, rîs pînă la lacrimi!
În final, elevii au primit Diplome de Merit, medalii de ciocolată, ca și adevărații campioni olimpici și, nu în ultimul rînd, laudele profesorilor, suporterilor, părinților și a tuturor spectatorilor sub formă de aplauze și aclamații de „Bravo”!
Bravo, elevilor claselor a II-a, pentru o lecție-model și o pildă elocventă că Matematica poate fi îndrăgită de toți copiii, o poate rezolva oricare dintre ei, necesar e noar să găsim „cheița” potrivită pentru oricare elev, ceea ce au reușit să facă învățătoarele acestora.
PLOUĂ cu STELE
Ploiţa de stele
Astazi, la 25 februarie, în instituţia noastră a plouat… A PLOUAT CU STELUŢE!
Copiii din treapta primară a liceului nostru au avut parte cu adevărat de o Sărbătoare a sufletului, căci au participat la concursul tradiţional “Ploiţa de Stele”, aflat, acuma la cea de-a XVII-a ediţie. Participanţii la concurs, cei 17 interpreţi din treapta primară, au pregîtit cu adevărat numere artistice muzicale inedite, s-au atîrnat cu cea mai mare responsabilitate faţă de acest eveniment şcolar: toţi costumaţi şi coafaţi care mai de care mai frumos, cu alai de dansatori bine pregătiţi, zeci de copii se grăbeau spre scena şcolară la concurs, care, pînă la urmă, s-a dovedit a fi unul foarte reuşit. Fetiţele şi băieţeii din clasele, din care făceau parte concurenţii, nu au stat nici ei degeaba: pregătiţi de a fi suporteri adevăraţi, toţi aplaudau activ, atunci cînd venea rîndul colegului său – aclamau şi scandau numele acestuia, şi, chiar ridicau postere, pregătite în prealabil, pe care erau scrise cuvinte de încurajare. Şi, cum e şi firesc, spectatorii înmînau, la finele numerelor artistice, flori, colegilor participanţi, iar cei din urmă s-au arătat nespus de mulţumiţi de acestea.
După frumoasele tradiţii ale instituţiei, anual, în calitate de membru al juriului sunt invitaţi elevi absolvenţi, care acum au ajuns a fi adevărate personalităţi în Lumea Muzicii. Astfel, de această data, în calitate de oaspete de onoare, dar şi membri ai juriului, au fost prezenţi compozitorul Valentin Uzun, tinerele interprete Diana Brescan şi Suada Karkuchi, care, în anii precedent, au fost şi ei participanţi ai concursului similar, evoluînd pe scena şcolii, ca mai apoi, să atingă noi culmi în Arta interpretative naţională şi international. “Colegii” mai mari le-au adus în dar picilor, dar şi profesorilor, părinţilor, prezenţi în sală, un buchet de melodii frumoase şi un hohot de voie bună, împreună.
Cum e şi firesc, pînă la urmă, a fost realizat un clasament final, căci ce fel de concurs, fără învingători?
Aşa dar, de locul III, s-au bucurat A. Guranda, C. Izbeşciuc şi V. Dobrescu;
Pe locul II s-a clasat M. Iordachi, C. Tofan şi F. Moron;
Pe locul I a urcat eleva V. Toma;
Premiul Mare i-a revenit surorilor B. şi M. Rusu.
Sincere felicitări tuturor participanţilor şi bineînţeles, învingătorilor concursului “Ploiţa de Stele”!
Organizatorii acestei sărbători frumoase au fost profesorii de educaţie muicală N. Toma, S. Revenco, V. Popescu, alături de coordonatorul principal – Z. Cebuşca, director adjunct Educaţie.
Reamintim, că mîine, va avea loc o adevărată avalanşă de “stele”, deoarece se va desfăşura concursul “Ploaia de Stele”, la care vor participa, în continuare, elevii treptelor gimnazială şi liceală, aşa că vă aşteptăm, cu mare drag, în Casa Mare.
Iată că a doua zi, la 26 februarie, s-a desfăşurat ce-a de a II-a rundă a concursului muzical „Ploaia de Stele”, pentru elevii claselor gimnaziale şi liceale. La concurs s-au înscris 9 participanci, cu un repertoriu destul de variat, care, în final, au obţinut următoarele rezultate:
Diplomă de Menţiune pentru Măiestrie artistică:
E. Spătaru, T. Graur;
Locul III
C. Sîrbu, A. Vizir şi O. Cernega;
Locul II
A. Chitoroagă, M. Dica;
Locul I
I. Hristofor;
Premiul Mare
A. Lungu
Felicitări, tuturor participanţilor!
Celor care vor participa la etapa ulterioară, le urăm mult succes, la mai mult şi la mai mare!
Pînă la o nouă PLOAIE de STELE!
Нажмите здесь, чтобы отредактировать..
Astazi, la 25 februarie, în instituţia noastră a plouat… A PLOUAT CU STELUŢE!
Copiii din treapta primară a liceului nostru au avut parte cu adevărat de o Sărbătoare a sufletului, căci au participat la concursul tradiţional “Ploiţa de Stele”, aflat, acuma la cea de-a XVII-a ediţie. Participanţii la concurs, cei 17 interpreţi din treapta primară, au pregîtit cu adevărat numere artistice muzicale inedite, s-au atîrnat cu cea mai mare responsabilitate faţă de acest eveniment şcolar: toţi costumaţi şi coafaţi care mai de care mai frumos, cu alai de dansatori bine pregătiţi, zeci de copii se grăbeau spre scena şcolară la concurs, care, pînă la urmă, s-a dovedit a fi unul foarte reuşit. Fetiţele şi băieţeii din clasele, din care făceau parte concurenţii, nu au stat nici ei degeaba: pregătiţi de a fi suporteri adevăraţi, toţi aplaudau activ, atunci cînd venea rîndul colegului său – aclamau şi scandau numele acestuia, şi, chiar ridicau postere, pregătite în prealabil, pe care erau scrise cuvinte de încurajare. Şi, cum e şi firesc, spectatorii înmînau, la finele numerelor artistice, flori, colegilor participanţi, iar cei din urmă s-au arătat nespus de mulţumiţi de acestea.
După frumoasele tradiţii ale instituţiei, anual, în calitate de membru al juriului sunt invitaţi elevi absolvenţi, care acum au ajuns a fi adevărate personalităţi în Lumea Muzicii. Astfel, de această data, în calitate de oaspete de onoare, dar şi membri ai juriului, au fost prezenţi compozitorul Valentin Uzun, tinerele interprete Diana Brescan şi Suada Karkuchi, care, în anii precedent, au fost şi ei participanţi ai concursului similar, evoluînd pe scena şcolii, ca mai apoi, să atingă noi culmi în Arta interpretative naţională şi international. “Colegii” mai mari le-au adus în dar picilor, dar şi profesorilor, părinţilor, prezenţi în sală, un buchet de melodii frumoase şi un hohot de voie bună, împreună.
Cum e şi firesc, pînă la urmă, a fost realizat un clasament final, căci ce fel de concurs, fără învingători?
Aşa dar, de locul III, s-au bucurat A. Guranda, C. Izbeşciuc şi V. Dobrescu;
Pe locul II s-a clasat M. Iordachi, C. Tofan şi F. Moron;
Pe locul I a urcat eleva V. Toma;
Premiul Mare i-a revenit surorilor B. şi M. Rusu.
Sincere felicitări tuturor participanţilor şi bineînţeles, învingătorilor concursului “Ploiţa de Stele”!
Organizatorii acestei sărbători frumoase au fost profesorii de educaţie muicală N. Toma, S. Revenco, V. Popescu, alături de coordonatorul principal – Z. Cebuşca, director adjunct Educaţie.
Reamintim, că mîine, va avea loc o adevărată avalanşă de “stele”, deoarece se va desfăşura concursul “Ploaia de Stele”, la care vor participa, în continuare, elevii treptelor gimnazială şi liceală, aşa că vă aşteptăm, cu mare drag, în Casa Mare.
Iată că a doua zi, la 26 februarie, s-a desfăşurat ce-a de a II-a rundă a concursului muzical „Ploaia de Stele”, pentru elevii claselor gimnaziale şi liceale. La concurs s-au înscris 9 participanci, cu un repertoriu destul de variat, care, în final, au obţinut următoarele rezultate:
Diplomă de Menţiune pentru Măiestrie artistică:
E. Spătaru, T. Graur;
Locul III
C. Sîrbu, A. Vizir şi O. Cernega;
Locul II
A. Chitoroagă, M. Dica;
Locul I
I. Hristofor;
Premiul Mare
A. Lungu
Felicitări, tuturor participanţilor!
Celor care vor participa la etapa ulterioară, le urăm mult succes, la mai mult şi la mai mare!
Pînă la o nouă PLOAIE de STELE!
Нажмите здесь, чтобы отредактировать..
TRANSBALKANICA-
muzică de calitate
TRANSBALKANICA este cel mai amplu proiect muzical din ultima perioadă. A fost lansat, de către MediaPro Music, pe piaţa muzicală românească, deoarece este unul dintre cele mai de succes proiect muzical. Nu poţi vorbi despre TRANSBALKANICA decît după ce ai ascultat, respirat şi trăit muzica TRANSBALKANICA. Veţi descoperi cea mai interesantă şi savuroasă mixtură dintre folclorul românesc şi muzica electronică, ceea ce în limbajul „pretenţios” s-ar putea numi fusion sau lounge.
Cum s-a ajuns la numele de TRANSBALKANICA? Este simplu: pentru că spectacolul muzical de viori, percuţie, instrumente neconvenţionale al unei orchestre de 15 instrumentişti extraordinari nu poate fi definit altfel.
TRANSBALKANICA este „o muzică mustind de cele mai fine nuanţe, care zboară cu zeci de aripi deasupra unei imensităţi de stiluri şi tradiţii”, un proiect muzical care işi propune să spargă tiparele existente pe piaţa muzicală naţională, dar şi în România.
Proiectul a fost iniţiat cu cîţiva ani în urmă, de către dirijorul şi compozitorul Marcel Ştefaăneţ. El a selecţionat instrumentiştii, a compus muzica şi a coordonat întreg proiectul. Astfel, a început să ia forma albumul TRANSBALKANICA. Vă amintim, că Marcel Ştefăneţ este şi promotorul Festivalului internaţional Etno-jazz, Festivalului „Gustar”, care se organizează cu mare succes anul la Orheiul Vechi, Tribujeni, conducătorul artistic al formaţiei „Trigon”, care a dus faima ţării în toate colţurile lumii.
Materialul include 14 piese, care îl vor purta pe ascultător de la peisajele rurale superbe ale Republicii Moldova, pînă în tumultul marilor metropole, care îi vor trezi nostalgii şi bucurii nebănuite.
Toate astea, pentru că TRANSBALKANICA se trăieşte, se simte şi se respiră într-un mod deosebit, nu doar se ascultă.
Marcel Ştefăneţ, omul din spatele TRANSBALKANICA, este unul dintre cei mai cunoscuţi şi apreciaţi dirijori şi compozitori din Republica Moldova.Нажмите здесь, чтобы отредактировать..
muzică de calitate
TRANSBALKANICA este cel mai amplu proiect muzical din ultima perioadă. A fost lansat, de către MediaPro Music, pe piaţa muzicală românească, deoarece este unul dintre cele mai de succes proiect muzical. Nu poţi vorbi despre TRANSBALKANICA decît după ce ai ascultat, respirat şi trăit muzica TRANSBALKANICA. Veţi descoperi cea mai interesantă şi savuroasă mixtură dintre folclorul românesc şi muzica electronică, ceea ce în limbajul „pretenţios” s-ar putea numi fusion sau lounge.
Cum s-a ajuns la numele de TRANSBALKANICA? Este simplu: pentru că spectacolul muzical de viori, percuţie, instrumente neconvenţionale al unei orchestre de 15 instrumentişti extraordinari nu poate fi definit altfel.
TRANSBALKANICA este „o muzică mustind de cele mai fine nuanţe, care zboară cu zeci de aripi deasupra unei imensităţi de stiluri şi tradiţii”, un proiect muzical care işi propune să spargă tiparele existente pe piaţa muzicală naţională, dar şi în România.
Proiectul a fost iniţiat cu cîţiva ani în urmă, de către dirijorul şi compozitorul Marcel Ştefaăneţ. El a selecţionat instrumentiştii, a compus muzica şi a coordonat întreg proiectul. Astfel, a început să ia forma albumul TRANSBALKANICA. Vă amintim, că Marcel Ştefăneţ este şi promotorul Festivalului internaţional Etno-jazz, Festivalului „Gustar”, care se organizează cu mare succes anul la Orheiul Vechi, Tribujeni, conducătorul artistic al formaţiei „Trigon”, care a dus faima ţării în toate colţurile lumii.
Materialul include 14 piese, care îl vor purta pe ascultător de la peisajele rurale superbe ale Republicii Moldova, pînă în tumultul marilor metropole, care îi vor trezi nostalgii şi bucurii nebănuite.
Toate astea, pentru că TRANSBALKANICA se trăieşte, se simte şi se respiră într-un mod deosebit, nu doar se ascultă.
Marcel Ştefăneţ, omul din spatele TRANSBALKANICA, este unul dintre cei mai cunoscuţi şi apreciaţi dirijori şi compozitori din Republica Moldova.Нажмите здесь, чтобы отредактировать..
VELOHORA 2013
Velohora - este o cursă ciclistă anuală de amploare care are loc în oraș, organizată sub auspiciile mărcii comerciale de apă minerală naturală «Gura Cainarului». Cursa ciclistă coincide cu Ziua Europeană fără Autovehicule și are loc aproximativ pe data de 20 septembrie. În fiecare an numărul doritorilor de a participa crește semnificativ!
În pofida ploii care a pornit odată cu începutul Velohorei, anul acesta, peste 10 mii de biciliști, amatori sau profesioniști, au participat la cea de-a cincea ediție a Festivalului.
Startul a fost dat la ora 12:00 în Piaţa Marii Adunări Naţionale, cicliştii parcurgând o distanţă de 20 de kilometri.
Participanţii la manifestare şi-au decorat bicicletele în stil etnic. De asemenea, ei au avut ocazia să-şi îmbogăţească cunoştinţele la diverse master class-uri. Mulţi dintre cei prezenţi au intrat în posesia unor premii – câte o bicicletă „Giaint” – în baza brăţărilor obţinute la înregistrare. De asemenea, au primit premii învingătorii concursului de fotografie, organizat pe Internet, precum şi participanţii la concursul pentru cel mai bun costum naţional.
Manifestarea s-a încheiat cu un concert prezentat de formaţia „Gândul Mâţei”, iar noi, cei pasionţi de un mod sănătos de viaţă, uimiţi şi miraţi de tot ce e frumos şi sănătos, le mulţumim organizatorilor şi aşteptăm cu nerăbdare o nouă ediţie a festivalului.
Victoria Scutari, clasa 9-A
Velohora - este o cursă ciclistă anuală de amploare care are loc în oraș, organizată sub auspiciile mărcii comerciale de apă minerală naturală «Gura Cainarului». Cursa ciclistă coincide cu Ziua Europeană fără Autovehicule și are loc aproximativ pe data de 20 septembrie. În fiecare an numărul doritorilor de a participa crește semnificativ!
În pofida ploii care a pornit odată cu începutul Velohorei, anul acesta, peste 10 mii de biciliști, amatori sau profesioniști, au participat la cea de-a cincea ediție a Festivalului.
Startul a fost dat la ora 12:00 în Piaţa Marii Adunări Naţionale, cicliştii parcurgând o distanţă de 20 de kilometri.
Participanţii la manifestare şi-au decorat bicicletele în stil etnic. De asemenea, ei au avut ocazia să-şi îmbogăţească cunoştinţele la diverse master class-uri. Mulţi dintre cei prezenţi au intrat în posesia unor premii – câte o bicicletă „Giaint” – în baza brăţărilor obţinute la înregistrare. De asemenea, au primit premii învingătorii concursului de fotografie, organizat pe Internet, precum şi participanţii la concursul pentru cel mai bun costum naţional.
Manifestarea s-a încheiat cu un concert prezentat de formaţia „Gândul Mâţei”, iar noi, cei pasionţi de un mod sănătos de viaţă, uimiţi şi miraţi de tot ce e frumos şi sănătos, le mulţumim organizatorilor şi aşteptăm cu nerăbdare o nouă ediţie a festivalului.
Victoria Scutari, clasa 9-A
Ziua Îndrăgostiților
„Valentine’s Day” sau „Dragobetele”
Ziua Îndrăgostiților sau „Valentine’s Day” este o sărbătoare care a stîrnit multe controverse și care a luat amploare extrem de mult în ultimii ani.
„Valentine's Day” este ziua în care, în fiecare an, îndrăgostiţii din toată lumea îşi fac cadouri dintre cele mai diverse, celebrând astfel dragostea care îi leagă, însă această sărbătoare nu a avut dintotdeauna o importanţă deosebită, ci a prins contur odată cu trecerea timpului.
„Valentine's Day” este Ziua Îndrăgostiților în tradiția occidentală, care se sărbatorește pe data de 14 februarie.
Ziua comemorează pe Sf. Dwynwen, sfîntul patron al îndrăgostiților galezi și este o sărbătoare a catolicilor.
În Franța, o țară tradițional catolică, „Valentine's Day” este cunoscută simplu, drept Sfîntul Valentin și este sarbatorită ca în restul țărilor occidentale.
În Danemarca și Norvegia 14 februarie este cunoscută ca „Valentinsdag”. Nu este sărbătorită pe o scară largă, dar mulți oameni își fac timp pentru a petrece într-un mod romantic cu partenerul de viață, sau trimit o felicitare unei iubiri secrete.
În Suedia este numită Ziua tuturor Inimilor. Nu este o sărbătoare oficială.
În Slovenia, un proverb spune, că Sfîntul Valentin aduce cheile rădăcinilor, așa că pe 14 februarie plantele și florile încep să crească. Ziua Îndrăgostiților a fost sărbatorită ca ziua în care încep lucrările în vii și pe cîmpuri. Este de asemenea spus că păsările se căsătoresc în această zi. Cu siguranță, numai de curînd este sărbătorită ca Ziua Iubirii. Ziua Iubirii, însă, tradițional se sărbătorește la12 martie, de Sfîntul Gregor.
În România, sărbătoarea tradițională a celor îndrăgostiți este „Dragobete” care este sărbătorită pe 24 februarie. Numele vine de la un personaj din folclorul românesc care se presupune că ar fi fiul Babei Dochia. Etimologic, o parte din numele de Dragobete poate fi găsit și în cuvântul românesc dragoste.
România a început să sărbătorească și „Valentine's Day”, deși deja avea prin „Dragobete” o sărbătoare tradițională. Aceasta a dus la un val de critici din partea mai multor grupuri, persoane reputate, instituții.
Organizația naționalisă „Noua Dreaptă” condamnă sărbătorirea „Valentine's Day” în România ca fiind o activitate superficială, comercialistă, un kitsch importat din Occident.
În Republica Moldova la fel se sărbătorește și una și alta...
Fiecare dintre noi are dreptul de a alege care dintre aceste sărbători o va sărbători în continuare, iar ce semnifică aceste două sărbători clarificăm în continuare.
Legenda Sfântului Valentin
Odata era un împărat roman al cărui nume era Claudiu al II-lea. El era un luptător îndârjit și a avut multe războaie. El a vrut o armată puternică dar majoritatea bărbaților romani nu doreau să meargă în luptă. Împăratul s-a gândit că, in locul luptei, bărbații preferau să stea acasă cu soțiile și copiii lor. In consecinta, Claudiu a decis ca niciunul dintre soldații din Roma să nu se mai poată căsători. Împăratul s-a gândit că această lege îi va face pe bărbați să meargă la război și să lupte ca niște adevărați soldați.Valentin, care era un preot crestin, credea că dreptul oamenilor de a sa căsători era dat de Dumnezeu iar Claudiu nu avea dreptul sa-l interzica. El a căsătorit în secret cupluri, cununiile fiind facute în locuri secrete, pentru a nu putea fi gasit de împărat.
Într-un final, Claudiu l-a găsit si l-a arestat. Lui Claudiu i-a plăcut personalitatea lui Valentin, considerand că este un om tânăr și înțelept. L-a încurajat să renunțe la creștinism și să devină un soldat roman. Cand Valentin a refuzat, a fost întemnițat și condamnat la moarte. Până în ziua execuției, el a trimis scrisori de adio către prietenii săi și le-a semnat scriind "Adu-ți aminte de Valentin al tău".
Valentin a fost probabil executat pe 14 februarie în anul 269 sau 270. Nu se cunosc toate detaliile legate de viața sfîntului Valentin și nu se știe dacă legenda are o bază istorică reala.
Dragobetele
„Dragobetele” este o sărbătoare cu rădăcini slave de rit vechi („Vobritenia”) celebrată în România pe 24 februarie, considerată echivalentul sărbătorii „Valentine's Day” sau ziua Sfântului Valentin - sărbătoare a iubirii. Etimologia cuvîntului a fost dezbătută de numeroși etnologi și filologi, propunîndu-se variate explicații pentru originea sa. „Dragobetele” este o sărbătoare cu o tradiție relativ nouă, avînd o vechime în jurul a 170-180 de ani de la pătrunderea ei în teritoriile românești și păstrate cu precădere în sud-vestul României.
Ion Ghinoiu, în „Obiceiuri populare de peste an – Dicționar” (1997), asociază numele de Dragobete cu un personaj din mitologia populară românească: „zeu tânăr al Panteonului autohton cu dată fixă de celebrare în același sat, dar variabilă de la zonă la zonă, patron al dragostei și bunei dispoziții pe plaiurile românești”, fiind identificat cu „Cupidon, zeul dragostei în mitologia romană, și cu Eros, zeul iubirii în mitologia greacă”. Autorul oferă detalii despre familia acestuia, numindu-l „fiu al Babei Dochia și cumnat cu eroul vegetațional Lăzărică”. Dicționarul menționează (în plan secund) că Dragobete este și o „sărbătoare dedicată zeului dragostei cu același nume”.
Romulus Vulcănescu în „Mitologia română” (din 1985) îl descrie ca o „făptură mitică”, fiind „tînăr, voinic, frumos și bun”.
Simeon Florea Marian, în „Sărbătorile la români” (1898-1901, reeditare din 1994), a scris că „în mai multe comune din Muntenia” și mai ales în Oltenia, sărbătoarea creștină „Aflarea capului Sf. Ioan Botezătorul” (din 23 februarie) „se numește Dragobete”. El a afirmat că după credința poporului, aceasta este ziua în care toate păsările și animalele se împerechează. „„Dragobetele” în aceste părți este o zi frumoasă de sărbătoare”; „băieții și fetele au deci credință nestrămutată că în această zi trebuie ca și ei să glumească, să facă „Dragobetele”, după cum zic ei, ca să fie îndrăgostiți în tot timpul anului”. Este menționată o legendă din comuna Albeni, potrivit căreia „Dragobete Iovan era fiul Babei Dochia”. Autorul l-a descris ca fiind „o ființă, parte omenească și parte îngerească, un june frumos și nemuritor, care umblă în lume ca și Sântoaderii și Rusalele, dar pe care oamenii nu-l pot vedea, din cauză că lumea s-a spurcat cu sudalme și fărădelegi”. A fost prezentat în aceeași lucrare și ca zeul dragostei și al bunei dispoziții, de ziua lui se organizau petreceri, deseori urmate de căsătorii. El este protectorul și aducătorul iubirii în casă și în suflet”. Dragobetele mai poate fi întâlnit și sub denumirea de Dragomir, cunoscut ca un cioban care o însoțește pe Baba Dochia în călătoriile prin munți, dar reprezintă de asemenea și o figură pozitivă, simbol al primăverii, iar de ziua lui se sărbătorea înnoirea firii și se pregătea de primăvară.
O alta reprezentare a acestuia este cea a unei plante, numite Năvalnic, în folclor fiind răspândită ideea ca Maica Domnului l-a transformat în aceasta pe Dragobete deoarece el a încercat din nesăbuință să-i încurce cărările.
Ovidiu Focșa, etnograf în cadrul Muzeului de Etnografie al Moldovei, a precizat că „despre Dragobete se crede că este o un protector al păsărilor, fiind o sărbătoare strâns legată de fertilitate și de renaștere a naturii. Aceasta sărbătoare marca revigorarea naturii și nu numai, ci și a omului care, cu aceasta ocazie, se primenea. Era o sărbătoare a revigorării vegetației, a vieții în creștere, o data cu trecerea la anotimpul de primăvara durata zilei creștea, în contrapondere cu noaptea care descrește, ca dovada și zilele sunt mai însorite. Se pare că, în această perioadă, păsările, vegetația dar și oamenii se puneau în acord cu natura, era o nunta a naturii, însemnând renașterea acesteia, retrezirea la viață, ceea ce este și semnificația centrală a sărbătorii”.
Marcel Lutic a afirmat că în trecut, „Dragobetele” era „o zi frumoasă pentru băieții și fetele mari, ba chiar și pentru bărbații și femeile tinere”.
„Dragobetele” mai are și alte nume: „Cap de primăvară”, „Cap de vară”, „Sânt Ion de primăvară”, „Logodnicul pasărilor”, „Dragomiru-Florea” sau „Granguru”.
„Dragobetele” se sărbătorește pe 24, 28 februarie sau la 1, 3 și 25 martie, aceste numeroase date fiind cauzate de confuzia dată de cele două calendare (iulian și gregorian). Marcel Lutic a observat ca acestea se află „în preajma zilelor Babei Dochia și a echinocțiului de primăvară”. Mai ales în sudul României, există o perioadă întreagă, la îngemănarea lunilor februarie cu martie sau, cel mai adesea, în martie care sta sub semnul „Dragobetelui”.
În majoritatea locurilor, data celebrării este 24 februarie, iar Nicolae Constantinescu a declarat că a descoperit un document în care Bogdan Petriceicu Hasdeu confirma 1 martie ca ziua în care se sarbatorea „Dragobetele”.
Îmbrăcați de sărbătoare, fetele și flăcăii se întîlneau în fața bisericii și plecau să caute prin păduri și lunci, flori de primăvară. Dacă se găseau și fragi infloriți, aceștia erau adunați în buchete și se puneau ulterior în lăutoarea fetelor, timp în care se rosteau cuvintele: „Floride fraga
/Din luna lui Faur
/La toată lumea sa fiu dragă
/ Urîciunile să le desparți”.
Pe dealurile din sat se aprindeau focuri, iar în jurul lor stăteau și vorbeau fetele și băieții. La ora prînzului, fetele se întorceau în sat alergînd, obicei numit zburătorit, urmărite de cîte un băiat căruia îi căzuse dragă. Dacă băiatul era iute de picior și o ajungea, iar fata îl plăcea, îl săruta în văzul tuturor. De aici provine expresia Dragobetele sărută fetele!. Sărutul acesta semnifica logodna celor doi pentru un an, sau chiar pentru mai mult, „Dragobetele” fiind un prilej pentru a-ți afișa dragostea în fața comunității.
„Unii tineri, în Ziua de „Dragobete”, își crestau brațul în formă de cruce, după care își suprapuneau tăieturile, devenind astfel frați, și, respectiv, surori de cruce. Se luau de frați și de surori și fără ritualul de crestare a brațelor, doar prin îmbrățișări, sărutări frățești și jurământ de ajutor reciproc. Cei ce se înfrățeau sau se luau surori de cruce făceau un ospăț pentru prieteni”, a afirmat Simion Florea Marian.
Folcloristul român Constantin Rădulescu-Codin, în lucrarea „Sărbătorile poporului cu obiceiurile, credințele și unele tradiții legate de ele.” scria: „Dragobete e flăcău iubieț și umblă prin păduri după fetele și femeile care au lucrat în ziua de Dragobete. Le prinde și le face de râsul lumii, atunci când ele se duc după lemne, flori, bureți ...”. De aici și provine răspândita expresie adresată fetelor mari și nevestelor tinere, care îndrăzneau să lucreze în această zi: „Nu te prindă Dragobete prin pădure!”.
În această zi, oamenii mai în vîrstă trebuiau să aibă grijă de toate animalele din ogradă, dar și de păsările cerului. Nu se sacrificau animale pentru că astfel s-ar fi stricat rostul împerecherilor. Fetele mari strângeau de cu seara ultimele rămășițe de zăpadă, numită zăpada zînelor, iar apa topită din omăt era folosită pe parcursul anului pentru înfrumusețare și pentru diferite descântece de dragoste. Există o serie de obiceiuri în zona rurala legate de această sărbătoare. Bărbații nu trebuie să le supere pe femei, să nu se certe cu ele, pentru că altfel nu le va merge bine în tot anul. Tinerii consideră că în această zi trebuie să glumească și să respecte sărbătoarea pentru a fi îndrăgostiți tot anul. Iar dacă în această zi nu se va fi întâlnit fata cu vreun băiat, se crede că tot anul nu va fi iubită de nici un reprezentat al sexului opus. În această zi, nu se coase și nu se lucrează la cîmp și se face curățenie generală în casă, pentru ca tot ce urmează să fie cu spor. În unele sate se scotea din pămînt rădăcina de spînz, cu multiple utilizări în medicina populară.
După 1990, românii au importat din Vestul Europei „Valentine's Day”, sărbătorită pe 14 februarie și considerată Ziua Îndrăgostiților. Au existat însă și contestări ale acestei datini, unele persoane acordînd o importanță mai mare păstrării tradițiilor autohtone și, implicit, sărbătorirea zilei de „Dragobete” la 24 februarie în locul acesteia. Unele publicații sau companii au început să conducă campanii pro-Dragobete, sub sloganul „De Dragobete iubește românește!”. În România, celebrarea Sfântului Valentin a luat amploare datorită comercializării diferitelor produse având această tematică.
Știați că:
· 14 februarie este considerată a fi prima zi de împerechere din sezon a păsărilor? De la această constatare s-a creat și obiceiul de a trimite felicitări de Sfîntul Valentin.
· Originea sărbătorii vine din vremuri străvechi, atunci cînd oamenii îl onorau pe zeul roman al fertilității? Sărbătoarea era numită „Lupercalia” și se celebra pe 14 februarie.
· În SUA sunt trimise în fiecare an 1 miliard de felicitări de Sfîntul Valentin? Părinții primesc una din cinci felicitări oferite cu această ocazie.
· Femeile cumpără 85 % din toate felicitările de „Valentine’s Day”?
· De Sfîntul Valentin se cumpără ciocolată în valoare de peste 1 miliard de dolari?
· Bărbaţii cumpără 73% dintre florile comercializate în această zi, restul de 27% fiind cumpărate de femei.
· Un buchet de trandafiri roşii este cel mai popular cadou de „Valentine's Day”, pentru că roşul este culoarea dragostei şi simbolizează emoţiile puternice.
· În Germania, tinerele fete plantau ceapă într-un ghiveci, alăturînd fiecărei plante un bileţel cu numele unui băiat. Se credea că fata se va mărita cu băiatul "a cărui ceapă" răsărea prima.
· Municipalitatea din Verona, oraşul în care au trăit îndrăgostiţii Romeo şi Julieta primeşte anual, de „Ziua Îndrăgostiţilor”, în jur de 1.000 de scrisori adresate Julietei.
Așa dar, dragii noștri, vă faceți concluzii singuri, hotărîți de sinentătător cînd veți sărbători Ziua Îndrăgostiților, principalul e ca în inimile fiecăruia dintre noi să sălășluiască Dragostea, unul față de altul, de aproapele nostru, sentimentul ce ne face mai buni, mai sensibili, mai curați...
Sursa de informare: http://ro.wikipedia.org/wiki
Victoria Scutari, clasa 9-A
„Valentine’s Day” sau „Dragobetele”
Ziua Îndrăgostiților sau „Valentine’s Day” este o sărbătoare care a stîrnit multe controverse și care a luat amploare extrem de mult în ultimii ani.
„Valentine's Day” este ziua în care, în fiecare an, îndrăgostiţii din toată lumea îşi fac cadouri dintre cele mai diverse, celebrând astfel dragostea care îi leagă, însă această sărbătoare nu a avut dintotdeauna o importanţă deosebită, ci a prins contur odată cu trecerea timpului.
„Valentine's Day” este Ziua Îndrăgostiților în tradiția occidentală, care se sărbatorește pe data de 14 februarie.
Ziua comemorează pe Sf. Dwynwen, sfîntul patron al îndrăgostiților galezi și este o sărbătoare a catolicilor.
În Franța, o țară tradițional catolică, „Valentine's Day” este cunoscută simplu, drept Sfîntul Valentin și este sarbatorită ca în restul țărilor occidentale.
În Danemarca și Norvegia 14 februarie este cunoscută ca „Valentinsdag”. Nu este sărbătorită pe o scară largă, dar mulți oameni își fac timp pentru a petrece într-un mod romantic cu partenerul de viață, sau trimit o felicitare unei iubiri secrete.
În Suedia este numită Ziua tuturor Inimilor. Nu este o sărbătoare oficială.
În Slovenia, un proverb spune, că Sfîntul Valentin aduce cheile rădăcinilor, așa că pe 14 februarie plantele și florile încep să crească. Ziua Îndrăgostiților a fost sărbatorită ca ziua în care încep lucrările în vii și pe cîmpuri. Este de asemenea spus că păsările se căsătoresc în această zi. Cu siguranță, numai de curînd este sărbătorită ca Ziua Iubirii. Ziua Iubirii, însă, tradițional se sărbătorește la12 martie, de Sfîntul Gregor.
În România, sărbătoarea tradițională a celor îndrăgostiți este „Dragobete” care este sărbătorită pe 24 februarie. Numele vine de la un personaj din folclorul românesc care se presupune că ar fi fiul Babei Dochia. Etimologic, o parte din numele de Dragobete poate fi găsit și în cuvântul românesc dragoste.
România a început să sărbătorească și „Valentine's Day”, deși deja avea prin „Dragobete” o sărbătoare tradițională. Aceasta a dus la un val de critici din partea mai multor grupuri, persoane reputate, instituții.
Organizația naționalisă „Noua Dreaptă” condamnă sărbătorirea „Valentine's Day” în România ca fiind o activitate superficială, comercialistă, un kitsch importat din Occident.
În Republica Moldova la fel se sărbătorește și una și alta...
Fiecare dintre noi are dreptul de a alege care dintre aceste sărbători o va sărbători în continuare, iar ce semnifică aceste două sărbători clarificăm în continuare.
Legenda Sfântului Valentin
Odata era un împărat roman al cărui nume era Claudiu al II-lea. El era un luptător îndârjit și a avut multe războaie. El a vrut o armată puternică dar majoritatea bărbaților romani nu doreau să meargă în luptă. Împăratul s-a gândit că, in locul luptei, bărbații preferau să stea acasă cu soțiile și copiii lor. In consecinta, Claudiu a decis ca niciunul dintre soldații din Roma să nu se mai poată căsători. Împăratul s-a gândit că această lege îi va face pe bărbați să meargă la război și să lupte ca niște adevărați soldați.Valentin, care era un preot crestin, credea că dreptul oamenilor de a sa căsători era dat de Dumnezeu iar Claudiu nu avea dreptul sa-l interzica. El a căsătorit în secret cupluri, cununiile fiind facute în locuri secrete, pentru a nu putea fi gasit de împărat.
Într-un final, Claudiu l-a găsit si l-a arestat. Lui Claudiu i-a plăcut personalitatea lui Valentin, considerand că este un om tânăr și înțelept. L-a încurajat să renunțe la creștinism și să devină un soldat roman. Cand Valentin a refuzat, a fost întemnițat și condamnat la moarte. Până în ziua execuției, el a trimis scrisori de adio către prietenii săi și le-a semnat scriind "Adu-ți aminte de Valentin al tău".
Valentin a fost probabil executat pe 14 februarie în anul 269 sau 270. Nu se cunosc toate detaliile legate de viața sfîntului Valentin și nu se știe dacă legenda are o bază istorică reala.
Dragobetele
„Dragobetele” este o sărbătoare cu rădăcini slave de rit vechi („Vobritenia”) celebrată în România pe 24 februarie, considerată echivalentul sărbătorii „Valentine's Day” sau ziua Sfântului Valentin - sărbătoare a iubirii. Etimologia cuvîntului a fost dezbătută de numeroși etnologi și filologi, propunîndu-se variate explicații pentru originea sa. „Dragobetele” este o sărbătoare cu o tradiție relativ nouă, avînd o vechime în jurul a 170-180 de ani de la pătrunderea ei în teritoriile românești și păstrate cu precădere în sud-vestul României.
Ion Ghinoiu, în „Obiceiuri populare de peste an – Dicționar” (1997), asociază numele de Dragobete cu un personaj din mitologia populară românească: „zeu tânăr al Panteonului autohton cu dată fixă de celebrare în același sat, dar variabilă de la zonă la zonă, patron al dragostei și bunei dispoziții pe plaiurile românești”, fiind identificat cu „Cupidon, zeul dragostei în mitologia romană, și cu Eros, zeul iubirii în mitologia greacă”. Autorul oferă detalii despre familia acestuia, numindu-l „fiu al Babei Dochia și cumnat cu eroul vegetațional Lăzărică”. Dicționarul menționează (în plan secund) că Dragobete este și o „sărbătoare dedicată zeului dragostei cu același nume”.
Romulus Vulcănescu în „Mitologia română” (din 1985) îl descrie ca o „făptură mitică”, fiind „tînăr, voinic, frumos și bun”.
Simeon Florea Marian, în „Sărbătorile la români” (1898-1901, reeditare din 1994), a scris că „în mai multe comune din Muntenia” și mai ales în Oltenia, sărbătoarea creștină „Aflarea capului Sf. Ioan Botezătorul” (din 23 februarie) „se numește Dragobete”. El a afirmat că după credința poporului, aceasta este ziua în care toate păsările și animalele se împerechează. „„Dragobetele” în aceste părți este o zi frumoasă de sărbătoare”; „băieții și fetele au deci credință nestrămutată că în această zi trebuie ca și ei să glumească, să facă „Dragobetele”, după cum zic ei, ca să fie îndrăgostiți în tot timpul anului”. Este menționată o legendă din comuna Albeni, potrivit căreia „Dragobete Iovan era fiul Babei Dochia”. Autorul l-a descris ca fiind „o ființă, parte omenească și parte îngerească, un june frumos și nemuritor, care umblă în lume ca și Sântoaderii și Rusalele, dar pe care oamenii nu-l pot vedea, din cauză că lumea s-a spurcat cu sudalme și fărădelegi”. A fost prezentat în aceeași lucrare și ca zeul dragostei și al bunei dispoziții, de ziua lui se organizau petreceri, deseori urmate de căsătorii. El este protectorul și aducătorul iubirii în casă și în suflet”. Dragobetele mai poate fi întâlnit și sub denumirea de Dragomir, cunoscut ca un cioban care o însoțește pe Baba Dochia în călătoriile prin munți, dar reprezintă de asemenea și o figură pozitivă, simbol al primăverii, iar de ziua lui se sărbătorea înnoirea firii și se pregătea de primăvară.
O alta reprezentare a acestuia este cea a unei plante, numite Năvalnic, în folclor fiind răspândită ideea ca Maica Domnului l-a transformat în aceasta pe Dragobete deoarece el a încercat din nesăbuință să-i încurce cărările.
Ovidiu Focșa, etnograf în cadrul Muzeului de Etnografie al Moldovei, a precizat că „despre Dragobete se crede că este o un protector al păsărilor, fiind o sărbătoare strâns legată de fertilitate și de renaștere a naturii. Aceasta sărbătoare marca revigorarea naturii și nu numai, ci și a omului care, cu aceasta ocazie, se primenea. Era o sărbătoare a revigorării vegetației, a vieții în creștere, o data cu trecerea la anotimpul de primăvara durata zilei creștea, în contrapondere cu noaptea care descrește, ca dovada și zilele sunt mai însorite. Se pare că, în această perioadă, păsările, vegetația dar și oamenii se puneau în acord cu natura, era o nunta a naturii, însemnând renașterea acesteia, retrezirea la viață, ceea ce este și semnificația centrală a sărbătorii”.
Marcel Lutic a afirmat că în trecut, „Dragobetele” era „o zi frumoasă pentru băieții și fetele mari, ba chiar și pentru bărbații și femeile tinere”.
„Dragobetele” mai are și alte nume: „Cap de primăvară”, „Cap de vară”, „Sânt Ion de primăvară”, „Logodnicul pasărilor”, „Dragomiru-Florea” sau „Granguru”.
„Dragobetele” se sărbătorește pe 24, 28 februarie sau la 1, 3 și 25 martie, aceste numeroase date fiind cauzate de confuzia dată de cele două calendare (iulian și gregorian). Marcel Lutic a observat ca acestea se află „în preajma zilelor Babei Dochia și a echinocțiului de primăvară”. Mai ales în sudul României, există o perioadă întreagă, la îngemănarea lunilor februarie cu martie sau, cel mai adesea, în martie care sta sub semnul „Dragobetelui”.
În majoritatea locurilor, data celebrării este 24 februarie, iar Nicolae Constantinescu a declarat că a descoperit un document în care Bogdan Petriceicu Hasdeu confirma 1 martie ca ziua în care se sarbatorea „Dragobetele”.
Îmbrăcați de sărbătoare, fetele și flăcăii se întîlneau în fața bisericii și plecau să caute prin păduri și lunci, flori de primăvară. Dacă se găseau și fragi infloriți, aceștia erau adunați în buchete și se puneau ulterior în lăutoarea fetelor, timp în care se rosteau cuvintele: „Floride fraga
/Din luna lui Faur
/La toată lumea sa fiu dragă
/ Urîciunile să le desparți”.
Pe dealurile din sat se aprindeau focuri, iar în jurul lor stăteau și vorbeau fetele și băieții. La ora prînzului, fetele se întorceau în sat alergînd, obicei numit zburătorit, urmărite de cîte un băiat căruia îi căzuse dragă. Dacă băiatul era iute de picior și o ajungea, iar fata îl plăcea, îl săruta în văzul tuturor. De aici provine expresia Dragobetele sărută fetele!. Sărutul acesta semnifica logodna celor doi pentru un an, sau chiar pentru mai mult, „Dragobetele” fiind un prilej pentru a-ți afișa dragostea în fața comunității.
„Unii tineri, în Ziua de „Dragobete”, își crestau brațul în formă de cruce, după care își suprapuneau tăieturile, devenind astfel frați, și, respectiv, surori de cruce. Se luau de frați și de surori și fără ritualul de crestare a brațelor, doar prin îmbrățișări, sărutări frățești și jurământ de ajutor reciproc. Cei ce se înfrățeau sau se luau surori de cruce făceau un ospăț pentru prieteni”, a afirmat Simion Florea Marian.
Folcloristul român Constantin Rădulescu-Codin, în lucrarea „Sărbătorile poporului cu obiceiurile, credințele și unele tradiții legate de ele.” scria: „Dragobete e flăcău iubieț și umblă prin păduri după fetele și femeile care au lucrat în ziua de Dragobete. Le prinde și le face de râsul lumii, atunci când ele se duc după lemne, flori, bureți ...”. De aici și provine răspândita expresie adresată fetelor mari și nevestelor tinere, care îndrăzneau să lucreze în această zi: „Nu te prindă Dragobete prin pădure!”.
În această zi, oamenii mai în vîrstă trebuiau să aibă grijă de toate animalele din ogradă, dar și de păsările cerului. Nu se sacrificau animale pentru că astfel s-ar fi stricat rostul împerecherilor. Fetele mari strângeau de cu seara ultimele rămășițe de zăpadă, numită zăpada zînelor, iar apa topită din omăt era folosită pe parcursul anului pentru înfrumusețare și pentru diferite descântece de dragoste. Există o serie de obiceiuri în zona rurala legate de această sărbătoare. Bărbații nu trebuie să le supere pe femei, să nu se certe cu ele, pentru că altfel nu le va merge bine în tot anul. Tinerii consideră că în această zi trebuie să glumească și să respecte sărbătoarea pentru a fi îndrăgostiți tot anul. Iar dacă în această zi nu se va fi întâlnit fata cu vreun băiat, se crede că tot anul nu va fi iubită de nici un reprezentat al sexului opus. În această zi, nu se coase și nu se lucrează la cîmp și se face curățenie generală în casă, pentru ca tot ce urmează să fie cu spor. În unele sate se scotea din pămînt rădăcina de spînz, cu multiple utilizări în medicina populară.
După 1990, românii au importat din Vestul Europei „Valentine's Day”, sărbătorită pe 14 februarie și considerată Ziua Îndrăgostiților. Au existat însă și contestări ale acestei datini, unele persoane acordînd o importanță mai mare păstrării tradițiilor autohtone și, implicit, sărbătorirea zilei de „Dragobete” la 24 februarie în locul acesteia. Unele publicații sau companii au început să conducă campanii pro-Dragobete, sub sloganul „De Dragobete iubește românește!”. În România, celebrarea Sfântului Valentin a luat amploare datorită comercializării diferitelor produse având această tematică.
Știați că:
· 14 februarie este considerată a fi prima zi de împerechere din sezon a păsărilor? De la această constatare s-a creat și obiceiul de a trimite felicitări de Sfîntul Valentin.
· Originea sărbătorii vine din vremuri străvechi, atunci cînd oamenii îl onorau pe zeul roman al fertilității? Sărbătoarea era numită „Lupercalia” și se celebra pe 14 februarie.
· În SUA sunt trimise în fiecare an 1 miliard de felicitări de Sfîntul Valentin? Părinții primesc una din cinci felicitări oferite cu această ocazie.
· Femeile cumpără 85 % din toate felicitările de „Valentine’s Day”?
· De Sfîntul Valentin se cumpără ciocolată în valoare de peste 1 miliard de dolari?
· Bărbaţii cumpără 73% dintre florile comercializate în această zi, restul de 27% fiind cumpărate de femei.
· Un buchet de trandafiri roşii este cel mai popular cadou de „Valentine's Day”, pentru că roşul este culoarea dragostei şi simbolizează emoţiile puternice.
· În Germania, tinerele fete plantau ceapă într-un ghiveci, alăturînd fiecărei plante un bileţel cu numele unui băiat. Se credea că fata se va mărita cu băiatul "a cărui ceapă" răsărea prima.
· Municipalitatea din Verona, oraşul în care au trăit îndrăgostiţii Romeo şi Julieta primeşte anual, de „Ziua Îndrăgostiţilor”, în jur de 1.000 de scrisori adresate Julietei.
Așa dar, dragii noștri, vă faceți concluzii singuri, hotărîți de sinentătător cînd veți sărbători Ziua Îndrăgostiților, principalul e ca în inimile fiecăruia dintre noi să sălășluiască Dragostea, unul față de altul, de aproapele nostru, sentimentul ce ne face mai buni, mai sensibili, mai curați...
Sursa de informare: http://ro.wikipedia.org/wiki
Victoria Scutari, clasa 9-A